Moartea

sf_antonie_cel_mare

” Moartea, de o va avea omul în minte, nemurire este; iar neavând-o în minte, moarte îi este. Dar nu   de moarte trebuie să ne temem, ci de pierderea sufletului, care este necunoştinţa de Dumnezeu. Aceasta este primejdioasă sufletului. “

     (Antonie cel Mare)

Advertisements

Ce este TEOLOGIA, dupa Sfintii Trei Ierarhi (1)

teopi

Primul aspect pe care dorim sa-l subliniem este raspunsul pe care Sfintii Trei Ierarhi il dau la intrebarea:

“Ce este teologia?”

In viziunea lor teologia nu este un sistem abstract de concepte, nici , o teorie filosofica ce postuleaza existenta lui Dumnezeu pentru a-i conferi coerenta si consistenta. Pentru ei teologia este in primul rand expresia unei experiente personale, a unei intalniri vii, in atmosfera tacerilor rugatoare, cu Dumnezeul cel viu.

Deci teologia nu este o “stiinta” in sensul in care fizica sau matematica sunt definite de omul modern ca “stiinte”. Dumnezeu nu este un “obiect” al curiozitatii intelectuale sau al cercetarii “stiintifice”. Dar, daca totusi cineva ne-ar pune intrebarea: “unde este Dumnezeu?”, ce raspuns ar putea primi? Desigur ca ar putea primi mai multe raspunsuri, in functie de intentia cu care pune o asemenea intrebare. Un raspuns ar putea fi: nimeni nu poate sa cunoasca si sa iubeasca o anume floare, crescuta undeva pe creasta unui munte, daca n-a strabatut el insusi drumul arid si stancos pentru a ajunge in preajma ei si a-i simti mireasma ce o raspandeste. Cu alte cuvinte, daca cineva vrea sa fie teolog, adica vrea sa cunoasca unde este lacasul lui Dumnezeu, el trebuie sa raspunda invitatiei Sale: “Vino si vezi” (Ioan 1, 39).

“Un al doilea raspuns la intrebarea de mai sus ar putea fi: de fapt, nu exista Dumnezeu. Exista Soarele care lumineaza Pamantul; exista stelele care impodobesc cerul intr-o noapte adanca; exista florile pe care noi le jertfim in momente de sarbatoare; exista, putem spune, o lume intreaga de obiecte ce cad sub simturile noastre, dar Dumnezeu nu exista. Pentru cel care intreaba dintr-o simpla curiozitate intelectuala sau cu intentia de a-l umili pe cel care crede, Dumnezeu intr-adevar nu exista. El pastreaza tacere. Si tacerea Lui este cel mai profund raspuns.

De aceea, dupa Sfintii Trei Ierarhi, teologia nu se intemeiaza pe ratiunea discursiva a teologului, ci pe realitatea credintei care lumineaza ratiunea restaurand-o in structura sa cognitiva originara. Teologul cunoaste pe Dumnezeu prin credinta si iubire si cunoscandu-L pe Dumnezeu se cunoaste pe sine si vocatia sa creatoare in aceasta lume.

Deci putem spune ca teologia este o cale de cunoastere, dar nu in sensul gnoseologiei moderne obiective si obiectivante. Dupa Sfintii Trei Ierarhi, gnoseologia teologica presupune revelarea prealabila a Celui care trebuie sa fie cunoscut. Cel pe care dorim sa-l cunoastem este de fapt totdeauna prezent, ne precede inainte de timp si ne asteapta dincolo de timp facand astfel posibila insasi cunoasterea noastra. Cu alte cuvinte cunoasterea teologica este antinomica si sinergica in acelasi timp. Il cunoastem pe Dumnezeu in masura in care El ni se descopera si in masura in care noi ne pregatim fiinta, prin lucrarea credintei, pentru marea intalnire cu El.

Acest lucru il subliniaza in mod deosebit Sfantul Grigorie de Nazianz: “Nu este in puterea oricui – scrie el -sa filosofeze despre Dumnezeu, fiindca lucrul acesta pot sa-l faca numai cei ce s-au cercetat cu de-amanuntul si care au inaintat pas cu pas pe calea contemplatiei si care, inainte de aceasta si-au curatit sufletul si trupul, sau care cel putin se silesc sa se curete”.

Realitatea antinomica a cunoasterii teologice este subliniata si mai pregnant, tot de Sfantul Grigorie de Nazianz, in a II-a cuvantare teologica, plecand de la imaginea urcusului lui Moise pe muntele Sinai, el scrie: ” inaintam spre a-1 cunoaste pe Dumnezeu. Iata de ce m-am despartit de materie si de tot ce este trupesc; m-am adunat in mine insumi, atat cat am putut, si am urcat spre varful muntelui. Dar cand am deschis ochii abia am putut sa-L vad din spate si inca fiind acoperit in piatra, adica in omenescul Cuvantului intrupat pentru mantuirea noastra. Nu am putut contempla firea cea dintai si preacurata care nu poate fi cunoscuta decat de ea insasi adica de Treimea cea sfanta. Caci nu pot sa privesc ceea ce se afla ascuns dincolo de primul val, tainuit de heruvimi, ci doar ceea ce se pogoara spre noi maretia dumnezeiasca ce se face vazuta in fapturi”.

Din textul acesta se desprind doua idei fundamentale pentru teologia crestina.

a) Prima aceea ca Dumnezeu este Treime si, pentru ca Dumnezeu este Treime, Dumnezeu este iubire. El nu ar putea sa fie iubire daca ar fi singur. Iubirea implica intotdeauna o relatie interpersonala. Prin aceasta gandirea teologica a Sfintilor Trei Ierarhi se deosebeste de orice discurs filosofic despre Dumnezeu. Discursul filosofic este o consecinta logica a observarii naturii. Observand lumea care ne inconjoara constatam ca toate lucrurile care exista se supun unei ordini logice. Nimic nu este intamplator sau arbitrar. Aceasta evidenta logica sau, mai bine spus, structura rationala a lumii, constrange ratiunea umana sa admita ca la originea insasi a lumii se afia o cauza rationala. Noi, pot spune filosofii, numim aceasta Cauza primordiala a lumii Dumnezeu. Filosoful poate defini pe Dumnezeu ca-Logos, Spirit, Bine, Fiinta.

Deci filosofia autentica afirma existenta lui Dumnezeu, dar teologia sa raspunde doar unei necesitati “stiintifice”. Dumnezeu este postulat ca principiu formal al lumii, al cosmosului, inteles ca un intreg armonios, stapanit de legi. Dumnezeu pentru gandirea filosofica este principiul ordinii necesare a lumii. El nu este niciodata Treime personala, asa cum afirma textul de mai sus al Sfantului Grigorie de Nazianz.

b). A doua idee care se desprinde din acest text este aceea ca noi nu putem sa cunoastem pe Dumnezeu in fiinta Sa, ci Il cunoastem in masura in care ne apropiem de umanitatea indumnezeita a Logosului intrupat, adica in masura in care ne apropiem de Hristos, Fiul lui Dumnezeu devenit om prin intrupare. Insa de umanitatea indumnezeita a lui Dumnezeu-Cuvantul nu ne putem apropia oricum.

In nici un caz nu ne putem apropia fara o lucrare duhovniceasca asupra sinelui nostru ontologic, pentru ca acesta sa devina o fereastra deschisa spre cer. Afirma acest lucru Sfantul Ioan Gura de Aur. Plecand de la aceeasi imagine biblica a ascensiunii lui Moise pe muntele Sinai, el scrie: “Cand iudeii au trebuit sa se apropie de muntele in flacari, de foc, de ceata, de intuneric si de furtuna, au primit porunca sa se pastreze curati cu trei zile inainte si sa-si spele hainele; si toti erau cuprinsi de spaima si de cutremur; si Moise impreuna cu iudeii.

Apoi cu mult mai mult noi, care nu stam ca iudeii departe de un munte ce fumega, ci avem sa intram chiar in cer, cu mult mai mult noi trebuie sa aratam mai mare filosofie (iubire de intelepciune) nu spalandu-ne hainele, ci curatindu-ne imbracamintea sufletului… Nu veti vedea acum nici ceata, nici fum, nici furtuna, ci chiar pe imparat stand pe tronul acelei negraite slave; veti vedea pe ingeri si pe arhangheli stand alaturi de El; veti vedea popoare de sfinti in nenumarate cete”.

Imparatul la care face referire textul este Hristos, iar slava tronului pe care El sta este slava Prea Sfintei Treimi, la care omul a fost dintru inceput chemat sa participe si de care el trebuie sa dea marturie in trecerea lui pe pamant. Participarea la slava Prea Sfintei Treimi reprezinta pentru Sfintii Trei Ierarhi, ca si pentru intreaga teologie crestina, vocatia originara a omului si pe care noi o numim aici vocatie teologica. Acesta este al doilea aspect al temei noastre pe care dorim sa-l subliniem.

Source: http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfintii-trei-ierarhi/teologia-vocatia-originara-omului-dupa-sfintii-trei-ierarhi-69606.html

Vocatia teologica a omului (2)

Faptul ca omul are vocatie teologica o spune categoric Sfantul Vasile cel Mare:

teopi

“Dumnezeu l-a creat pe om ca o faptura care a primit porunca sa devina Dumnezeu”.

Aceasta afirmatie a fost preluata de Sfantul Grigorie de Nazianz. Ea vrea sa spuna ca, de fapt, adevarata implinire a omului nu este posibila in afara relatiei sale personale cu Dumnezeu. Deci existenta omului este “teo-centrica”. De aceea tot Sfantul “Vasile cel Mare numeste pe om “planta cereasca”, adica o fiinta care isi are radacinile in cer si este chemata sa-si deschida frumusetea sa tainica pe pamant. Din aceasta cauza. intre toate celelalte fapturi, omul are inaintea lui Dumnezeu o valoare si o demnitate vesnica.

Incercand sa mangaie pe cei lipsiti de bunuri materiale din vremea sa, Sfantul Vasile cel Mare le aminteste de aceasta valoare si demnitate umana: “Mai intai esti om, singura dintre fiinte care ai fost creat in mod minunat de catre Dumnezeu.

Ai primit un suflet inzestrat cu inteligenta, prin care te gandesti la Dumnezeu, cercetezi natura lucrurilor, culegi fructul cel mai dulce al intelepciunii. Toate cate sunt pe pamant, in cer si in apa, sunt ale tale. Nu ai inventat tu artele, nu ai in intemeiat tu cetati si n-ai descoperit tu cate sunt necesare vietii tale? De ce consideri fericiti pe cei cu buzunarele pline dar care au noroc de picioare straine pentru mers? Nu dormi pe pat de fildes dar ai pamantul mai pretios decat fildesul… Pentru tine a venit Dumnezeu intre oameni, pentru tine exista o imparatie a Sfantului Duh (Biserica) o speranta a invierii, porunci dumnezeiesti care desavarsesc viata ta, cale la Dumnezeu prin poruncile Lui…”.

Sfantul Ioan Gura de Aur, care a imbracat in cele mai variate forme literare vocatia teologica a omului, este mult mai expresiv decat Sfantul Vasile cel Mare cand trateaza aceasta problema. Comentand textul din Geneza: “sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra”, el scrie: “Ce este nou aici? Ce este neobisnuit? Cine este acesta pe punctul de a fi creat, ca Ziditorul are nevoie de atata sfat si precautie pentru facerea lui? Sa nu te miri, iubitule! Omul este mai de cinste decat toate fiintele vazute. Pentru el au fost create toate acestea: cerul, pamantul, marea, soarele, luna, stelele si toate fiintele necuvantatoare. Daca omul este mai de cinste decat toate acestea de ce a fost el creat mai tarziu?

Pe drept cuvant, dupa cum un conducator fiind pe punctul de a intra intr-o cetate trebuie sa fie precedat de garda si de toti ceilalti, tot asa si aici. Cel ce avea sa aseze pe om ca imparat peste toate cele de pe pamant a creat mai intai toata aceasta podoaba si apoi a facut pe om, aratand prin aceasta cat este de cinstita aceasta fiinta”.

Sfantul Grigorie de Nazianz s-a ocupat si el de problema omului si de vocatia sa teologica. Interpretand, ca si Sfantul Ioan, textul din Geneza, si folosind un limbaj metaforic, scrie: “Din tarana si din suflare, omul a fost-creat chip al Celui nemuritor, caci atat in trupul sau cat si in sufletul sau stapaneste firea cea duhovniceasca. De aceea, fiind luat din tarana, sunt legat de viata de aici, dar fiind si suflare dumnezeiasca port in minte dorul dupa viata vesnica”.

Deci, in viziunea Sfintilor Trei Ierarhi, omul este o fiinta care traieste in timp, dar calatoria sa temporala are ca tinta finala vesnicia Imparatiei lui Dumnezeu.

Omul se deschide spre vesnicie nu refuzand timpul si istoria, ci asumandu-si-le printr-o libertate deplin responsabila, care poate sa-l conduca la maturitatea intalnirii cu Dumnezeu sau, din nefericire, la esecul acestei intalniri, prin separarea sa de Dumnezeu. in aceasta separare consta de fapt pacatul, care inchide timpul in fata vesniciei si-l deschide spre inserarea mortii, a neantului si a suferintei.

Pacatul inseamna pervertirea vocatiei teologice a omului si inchiderea lui intr-un orizont egoist si egocentric. De aceea Sfantul Grigorie de Nazianz, in omilia sa cu privire la natura umana, se adreseaza sufletului sau astfel: “Daca esti cu adevarat suflare a lui Dumnezeu si ai vocatiei dumnezeiasca, asa cum te socotesti, atunci arunca toata nedreptatea, ca sa te pot crede] Cum se face ca tu esti asa de mult tulburat de ispitele duhului celui rau, cu toate ca esti unit cu Duhul ceresc? Daca tu, cu tot acest ajutor, inclini totusi spre pamant, vai, cat de puternic trebuie sa fie pacatul tau?”.

In textul acesta putem sa sesizam, pe de o parte, un umanism profund si expresiv, care poate sa inspire pe orice om spre a-si pune in lucrare darurile sale creatoare, si, pe de alta parte, o profunda compasiune pentru omul care, prin pacat, isi risipeste aceste daruri.

Sfantul Grigorie de Nazianz deplange, mai ales in poeziile sale, aceasta conditie a omului separat de Dumnezeu si orientat spre moarte:

“Oameni, ai mortii vasali, rasa fragila, egali cu nimicul

Pana cand cu minciuni si visuri de-o zi ne lasam inselati

Si-nselam la fel cu copiii, pe pamant in desert ratacind!”.

Si totusi acest om ratacitor va fi invrednicit de indumnezeire, daca isi va regasi, prin Hristos si Biserica Lui, vocatia sa originara, vocatia teologica. Cea care este chemata sa ajute umanitatea sa-si regaseasca aceasta vocatie este, dupa Sfintii Trei Ierarhi, preotia lui Hristos. Preotia crestina, zice Sfantul Ioan Gura de Aur este “semnul iubirii lui Hristos”. “Cand preotul invoca pe Duhul Sfant si savarseste jertfa cea de taina, spune-mi in ce rang il vom aseza? Cata curatenie si cata evlavie vom cere de la el? Gandeste-te ce maini trebuie sa fie acelea care savarsesc aceste lucruri? Cat de curat si cat de sfant trebuie sa fie sufletul care primeste un asa mare Duh?”.

La randul sau, Sfantul Grigorie de Nazianz, adresandu-se celor care doreau sa fie preoti, scrie: “Vrei sa devii teolog si vrednic de Dumnezeu? Inalta-te prin vietuire; pazeste poruncile; intai curateste-te pe tine, apoi apropie-te de Cel curat…”.

Consideram ca aceste ultime ganduri ale Sfantului Ioan Gura de Aur si ale Sfantului Grigorie de Nazianz reprezinta un mesaj actual pentru toti slujitorii invatamantului teologic universitar.

Asa cum se poate constata din cele spuse pana aici, teologia Sfintilor Trei Ierarhi nu a fost o “teologie academica” in sensul modern al cuvantului. Ei nu au redus teologia doar la statutul unei discipline stiintifice si sistematice. Fara sa neglijeze aceste aspecte, care astazi sunt considerate prioritare, ei au pus accentul pe relatia dintre teologie si Liturghie, teologie si rugaciunea doxologica. Adevarata teologhisire, dupa Sfintii Trei Ierarhi nu consta doar dintr-o insusire intelectuala a conceptelor despre Dumnezeu, ci dintr-o reala comuniune cu El. Aceasta implica fiinta umana in integritatea ei existentiala: suflet si trup. Comuniunea cu Dumnezeu restaureaza si intemeiaza adevarata vocatie creatoare a omului.

Dupa Sfintii Trei Ierarhi, orientarea omului spre Dumnezeu si cresterea in Adevarul dumnezeiesc sunt constitutive fiintei umane. De aceea invatamantul teologic universitar de astazi poate si trebuie sa ramana un spatiu in care, pe altarul mintii si al inimii, se savarseste Liturghia vesnica a lui Dumnezeu-Cuvantul.

Pr. lect. Gh. POPA

Source: http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfintii-trei-ierarhi/teologia-vocatia-originara-omului-dupa-sfintii-trei-ierarhi-69606.html

Mesajul decanului

teopi

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, continuatoarea facultăţilor de Teologie din Iaşi (1860-1864), Cernăuţi-Suceava (1875-1948) şi Chişinău (1926-1941) îşi asumă un rol fundamental în pregătirea teologică şi formarea duhovnicească a viitorilor slujitori ai Sfintelor Altare, a personalului didactic pentru învăţământul religios şi teologic, a specialiştilor în lucrarea socială, arta eclesială şi patrimoniul cultural, precum şi a celor ce doresc să cunoască şi să aprofundeze teologia ortodoxă.
Cofondatoare a Universităţii, Facultatea de Teologie Ortodoxă promovează şi cultivă relaţiile cu celelalte facultăţi ale Universităţii ieşene, dar şi cu alte facultăţi de Teologie din ţară şi străinătate, asemenea patronului ei academic, „Dumitru Stăniloae”, care a promovat şi cultivat teologia ortodoxă românească în ţară şi peste hotare.
Responsabilă şi conştientă de rolul şi locul şi importanţa teologiei ortodoxe româneşti astăzi, ea îşi propune să ofere un învăţământ ancorat în fundamentele biblice, dezvoltat de autorii patristici şi postpatristici, cultivat de iluştrii noştri predecesori şi deschis spre dialogul religios, cultural şi ştiinţific.
Străjuită de „Sfânta Cuvioasa Parascheva”, pe care acatistul o numeşte „smerenie înaltă” şi „mult folositoare”, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi poartă numele celui mai mare teolog ortodox român din veacul al XX-lea. Aceasta înseamnă că ea trebuie să fie orientată spre două direcţii fundamentale: una duhovnicească, smerită, şi alta academică, înaltă, ambele „mult folositoare”.
De asemenea, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi, urmaşa unor prestigioase instituţii de cultură teologică, situată într-o regiune binecuvântată, împodobită cu o mulţime şi valoroase aşezăminte bisericeşti, dăruită cu un „nor de sfinţi”, este chemată să ducă mai departe cultura teologică, arta bisericească, slujirea filantropică şi sfinţenia vrednicilor noştri înaintaşi.

Prof. dr. pr. Ion Vicovan
Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă (2013)

Source: www.teologie.uaic.ro

Lumina lina! Muzica Psaltica

Teoria Muzicii psaltice

        Comparativ cu muzica occidentală, cântarea psaltică bisericească foloseşte o notaţie deosebită: nu se folosesc portativ, cheie, valoari de note ci, cu ajutorul unor semne (neume) care deţin câte un “cod” încărcat de anumite semnificaţii, formăm melodii care se încadrază în stilul bizantin-oriental.
In muzica bisericeasca psaltica deosebim 7 numiri de sunete si anume:
Ni, Pa , Vu , Ga , Di , Ke, Zo,  care in muzica occidentala liniara corespund cu: Do, Re, Mi , Fa, Sol, La, Si.
Muzica bisericeasca cunoaste patru feluri de semne muzicale: vocalice, timporale, consonante si ftorale.

 Semne vocalice simple:

  – Ison (nici nu urcă, nici nu coboară, ci repetă sunetul anterior )

descendente

ascendente

   epistrof ( coboară o treaptă )   oligon (urcă o treaptă neaccentuată , de obicei pe o silabă consonantă )
     iporoi ( coboară două trepte consecutiv )   petasti (urcă o treaptă accentuată , numai pe  consoană )
  elafron ( coboară două trepte prin salt )     două kentime (urcă o treaptă neaccentuată ,moale, pe o prelungire de vocală )
    hamili ( coboară patru trepte prin salt )

Source: http://www.sinaxar.ro/psaltica.htm

FACULTATEA DE TEOLOGIE “DUMITRU STĂNILOAE” AZI

FACULTATEA DE TEOLOGIE “DUMITRU STĂNILOAE” AZI

teopi -facultatea de teologie iasi

Educaţia teologică academică este în plin proces de transformare şi înnoire, în acord cu schimbările care au loc la nivel european.

Fidelă învăţăturii apostolice, deschisă la dialogul cu ştiinţa, în pas cu dezvoltarea tehnologică, educaţia teologică românească poate fi considerată drept una dintre cele mai progresiste din spaţiul ortodoxiei contemporane.

Începând cu anul universitar 2005-2006, Facultatea de Teologie Ortodoxă se aliniază Declaraţiei de la Bologna, în conformitate cu legislaţia în vigoare.  În  anul 2009 au  absolvit studenţi teologi care au urmat cursurile în sistemul european  (4-2-3).

Facultatea de Teologie Ortodoxă se adaptează noilor cerinţe ale învăţământului academic, răspunzând, provocărilor şi aşteptărilor societăţii moderne la care s-a aliniat odată cu acceptarea în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007).

În prezent, candidaţii pot urma cursuri universitare în teologie la toate nivelele: licenţă, master, doctorat.

În cadrul Departamentului de Teologie Ortodoxă există  următoarele specializări pentrustudiile de licenţă (ciclul I de studii):

–          Teologie Ortodoxă Pastorală – cu durata studiilor de 4 ani;

–          Teologie Ortodoxă Didactică – cu durata studiilor de 3 ani;

–          Teologie Ortodoxă Socială – cu durata studiilor de 3 ani;

–          Artă Sacră – cu durata studiilor de 3 ani.

Absolvenţii Secţiei Teologie Pastorală pot deveni, prin hirotonie, membri ai clerului bisericesc în treptele de diacon, preot, episcop, în conformitate cu Regulamentului de organizare si funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române. Cei care nu urmează vocaţia preoţească pot alege un alt domeniu de activitate în administraţia bisericească sau în societatea civilă.

Absolvenţii Secţiei Teologie Didactică devin profesori de Religie în şcolile din învăţământul de stat sau particular.

Absolvenţii Secţiei Teologie Socială devin lucrători sociali în instituţiile de stat sau bisericeşti.

Absolvenţii Secţiei Artă Sacră sunt specializaţi pentru conservarea şi restaurarea patrimoniului bisericesc şi a operelor de artă (icoane, lemn policrom, cărţi, documente etc.); o subsecţie pregăteşte specialişti pentru pictura bisericească. Absolvirea şi a modulului pedagogic (facultativ) oferă posibilitatea predării educaţiei plastice în învăţământul preuniversitar.

          Studiile de Masterat (ciclul II de studii), cu durata de 2 ani, au următoarele programe de studiu:

–          Hermeneutică şi teologie biblică;

–          Teologia  sistematică în  context contemporan;

–          Viaţa bisericii – istorie  şi  actualitate;

–          Teologie practică şi pastoral-misionară;

–       Teoria şi practica formării religioase:

–          Patrimoniu cultural.

Absolvenţii de master pot urma şi o carieră didactică în învăţământul liceal (cu condiţia absolvirii ambelor module pedagogice – nivel 1 şi nivel 2 – 60 credite).

Şcoala doctorală (ciclul III de studii) are o durată de 3 ani şi poate fi urmată de absolvenţii de masterat, care vor obţine titlul de Doctor în Teologie, titlu ce permite accesul în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică.

Source: http://teologie.uaic.ro/pages.aspx?pageid=243

http://www.adirector.ro

Inscrie-te in TOP !
Service Auto Bucuresti
Director web

Facultatea de Teologie Ortodoxa Iasi

Specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală 

Programul de studii de licenţă Teologie Ortodoxă Pastorală funcţionează în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi realizează cercetarea aprofundată a unor teme teologice şi de reflecţie ştiinţifică din perspectiva pregătirii unor absolvenţi cu o instruire solidă de specialitate, cu posibilitatea continuării acestora în cadrul ciclului II Bologna (Masterat).

Specializarea Teologie Pastorală este principala specializare a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi. Ea formează slujitori bisericeşti şi specialişti în domeniul teologic şi eclesial, printr-un proces de învăţământ formativ, desfăşurat de cadre didactice de valoare, care s-au impus prin activitatea lor în plan local, naţional şi internaţional. 

Programul de studii de licenţă are durata de 8 semestre, cursuri de zi, locuri finanţate la buget şi locuri cu taxă, într-o proporţie stabilită anual de Facultatea de Teologie Ortodoxă, conform cifrelor de şcolarizare aprobate de Senatul Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi şi de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Planurile de învăţământ sunt alcătuite pe semestre de câte 14 săptămâni de activitate didactică şi cuprind un număr 20-22 ore/săptămână.

Numărul total de credite (ECTS) este 240 în cei patru ani de studii, câte 60 pentru fiecare an. În primii doi ani de studiu teologic este acordată o importanţă deosebită disciplinelor vocaţionale (Formare duhovnicească), biblice (Studiul Vechiului Testament, Studiul Noului Testament) şi istorice (Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Istoria Bisericească Universală, Patrologie şi elemente de bizantiologie), precum şi abilităţilor de comunicare într-o limbă străină modernă şi operării cu tehnologiile informaţionale.

În anii superiori sunt studiate discipline teologice care implică dezvoltarea reflecţiei şi a capacităţilor de discernere şi sinteză (Teologie Dogmatică, Teologie Morală, Spiritualitate Ortodoxă, Istoria şi filosofia religiilor, Teologie Fundamentală şi Misiologie), precum şi disciplinele de specialitate, absolut necesare pentru formarea integrală a clerului bisericesc, precumOmiletica şi CateheticaDrept bisericesc şi administraţie bisericească, Teologie Pastorală, etc.

Specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală dispune de un număr de 15 săli de curs şi seminarii – din care 1 sală este dotată şi amenajată ca sală de teleconferinţe (însumând în total 850 de locuri), 1 sală de calculatoare – dispunând de 20 PC performante, cu acces la reţeaua Intranet, 1 Capelă şi o Bibliotecă  cu sală de lectură (177 locuri), toate aceste spaţii însumând 1216,90 m2.

            O importanţă deosebită este acordată participării studenţilor la programul de rugăciune al facultăţii, desfăşurat în capela instituţiei şi în Catedrala Mitropolitană, precum şi relaţiei de tutoriat, fiecare grupă de studenţi având un îndrumător (tutore) la dispoziţia lor şi încercând să identifice pentru fiecare ruta academică optimă.

Cursanţii beneficiază şi de o bibliotecă bogată, însumând peste 110.000 titluri, mare parte dintre acestea lucrări fundamentale, în numeroase limbi de circulaţie europeană, accesibile în mare parte şi în format electronic

            Studenţii cu rezultate intelectuale deosebite pot participa la numeroasele sesiuni ştiinţifice ale facultăţii, contribuţiile lor putând fi publicate în revista facultăţii Analele Ştiinţifice ale Univerităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Seria Teologie, cu o apariţie anuală până în 2008, din anul 2009 fiind preconizată apariţia în 2 numere pe an.  

Ei au posibilitatea accesării numeroaselor oportunităţi, putând beneficia, prin concurs, de perioade de studii în străinătate la numeroase universităţi cu care facultatea noastră se află în relaţii de colaborare şi parteneriat (Strasbourg – Franţa,  Utrecht – Olanda, Udine – Italia, Fribourg  şi Lausanne – Elveţia, Tesalonic – Grecia, Viena – Austria, Ljubliana – Slovenia, Universitatea „Albert Ludwigs”, Freiburg i. Br., Facultatea de Teologie „Sf. Ioan Damaschin” a Universităţii din Balamand, Liban, Turcia, Bulgaria).

Absolvenţii specializării Teologie Ortodoxă Pastorală devin, prin hirotonie, membri ai clerului bisericesc în treptele de diacon, preot, episcop, în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române. Cei care nu urmează vocaţia preoţească pot alege un alt domeniu de activitate în administraţia bisericească sau în societatea civilă.

După absolvirea ciclului I, licenţiaţii specializării pot urma cursurile de masterat (patru semestre), în următoarele direcţii de cercetare: 1.Hermeneutică şi Teologie biblică; 2. Teologia  sistematică în context contemporan; 3. Viaţa Bisericii-istorie şi actualitate; 4. Teologie practică şi pastoral-misionară.

O formă avansată de cercetare se desfăşoară în cadrul Şcolii Doctorale, în prezent îndrumând doctorate în teologie următoarele cadre didactice ale facultăţii: 1. Prof. univ. dr. Pr. Viorel Sava – Teologie Liturgică2. Prof. univ. dr. Pr. Petre Semen – Studiul Vechiului Testament3. Prof. univ. dr. Pr. Nicolae Achimescu – Istoria şi filosofia religiilor4. Prof. univ. dr. Pr. Gheorghe Petraru – Misiologie şi ecumenism; 5.  Prof. univ. dr. Pr. Ioan Cristinel Teşu – Spiritualitate ortodoxă6. Prof. univ. dr. Pr. Constantin Rus – Drept şi administraţie bisericească.

Studenţii de la Facultatea de Teologie sunt cazaţi la două cămine repartizate de către Universitate (respectiv C-11 şi C-12), cu o capacitate de 300 locuri. De asemenea, întrucât studenţii de la Specializarea Teologie Pastorală au un program liturgic specific Bisericii Ortodoxe (cu zile şi perioade de post), cazarea lor se face într-un cămin repartizat prin decizie guvernamentală Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, cu o capacitate de 80 locuri. Căminul este subvenţionat de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, având cantină şi personal administrativ propriu.

Numeroşi studenţi ai specializării Teologie Pastorală desfăşoară o bogată activitate artistică în cadrul corului „Teologus” al facultăţii, apreciat pentru performanţele sale artisitice cu numeroase premii naţionale şi internaţionale, precum şi în cadrul Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din România, înfiinţată în 1990, care are ca obiectiv cultivarea credinţei şi culturii creştine în mediul universitar.

Source: http://teologie.uaic.ro/prezentare_teologie_pastorala

www.HyperSmash.com
Ping my blog
Blog Ping Site
ExactSeek.com